Smaranda Caragea

Actriță. Trainer. Cercetător în teatru aplicat. Fondatoarea CONTINUU. Mamă. Roșcată. Creață. Plină de viață.

Se spune că am idei câte fire de păr creț am. Nu le-am numărat, dar CONTINUU este una dintre cele care au rămas.

Sunt actriță la Teatrul de Comedie și îmi place să dau mai departe din lucrurile pe care le descopăr acolo sau în orice alt context din profesia mea.

Prin 2009 am început să lucrez cu nonactori și nu m-am mai oprit.

Cred că sunt printre cele mai vechi trainerițe de pe scena bucureșteană a cursurilor de actorie pentru nonactori. Au trecut de atunci prin atelierele mele peste 3500 de copii și adulți și, cu toate astea, încă sunt curioasă de fiecare grupă nouă.

Asta pentru că oamenii sunt diferiți și îmi place să îi descopăr si să îi întâlnesc. Și în plus teatrul se face cu oamenii pe care îi ai în față.


Pasiunile ne țin vii.

Îmi plac oamenii care aleg să facă un curs de actorie fără să vrea să devină actori. Au profesiile lor, viețile lor, responsabilitățile lor și, cu toate astea, o dată pe săptămână își fac loc pentru o pasiune. Vin să se joace, să caute, să încerce, să urce pe scenă.

Cu ei pot să mă întorc mereu la una dintre valorile cele mai importante ale teatrului pentru mine:

generozitatea.

Schimbul care se petrece între mine și tine atunci când ne întâlnim.

Eu vin cu ceva. Tu vii cu ceva. Ne privim, ne ascultăm, ne lăsăm modifică unul de celălalt și din întâlnirea asta apare ceva ce niciunul dintre noi nu putea construi singur.

Pentru mine, acolo începe teatrul.


Măștile sunt un pretext.

La CONTINUU lucrăm cu măștile teatrului tocmai pentru că ele ne dau voie să încercăm și ne dau o libertate pe care nici nu ne-o imaginăm.

Pentru o vreme pot să fiu altcineva. Pot să gândesc altfel, să reacționez altfel, să împrumut o altă modalitate de a privi viața, chiar și o altă voce sau chiar alta expresie corporală, o situație, un personaj.

Și e foarte posibil ca, în timp ce mă joc de-a altcineva, să dau peste ceva foarte adevărat despre mine.

Asta mă interesează în lucrul cu copiii, adolescenții și adulții: experiența directă.

Să încerci. Să observi ce se întâmplă. Să mai încerci o dată.

Cursul e pretextul.


Și am început să cercetez ce făceam.

Am absolvit Actoria la UNATC, apoi studiile de masterat, iar curiozitatea mea pentru ce poate face teatrul în viața unui nonactor a ajuns, firesc, și într-o cercetare doctorală.

Lucrarea mea, „Dezvoltare continuă prin arta actorului pentru nonactori”, pune în ordine și cercetează o experiență începută în sala de curs încă din 2009.

Din anii aceștia de practică și cercetare s-a construit și Modelul Învățării Experiențiale Conduse, metoda care stă la baza cursurilor CONTINUU.

Sună foarte serios.

În sala de curs înseamnă, de multe ori, că eu creez contextul, propun jocul, pun întrebările și apoi sunt foarte atentă la ce face omul din fața mea cu ele.

Pentru că două grupe nu sunt la fel.

Și nici două ediții ale aceluiași curs.


CONTINUU

CONTINUU vine de la a continua.

Învățarea continuă. Căutarea continuă. Experiențele se leagă unele de altele și ceea ce descoperi dai mai departe.

Eu mă arunc destul de des înainte cu bucurie și, recunosc, îmi place să-i iau și pe ceilalți cu mine.

Îmi place să inventez. Să schimb. Să caut. Să văd ce se întâmplă dacă facem altfel.

Poate și pentru că sunt convinsă că pasiunile ne țin vii.

Iar teatrul este pasiunea pe care am ales să o trăiesc și să o dau mai departe.

Eu continui.

Nu învățăm actorie. Învățăm să ne jucăm cu ceea ce suntem.

Scena e doar un pretext. Adevărata poveste ești tu.