La Mul?i Ani #Continuu!

Continuu – Studio pentru Dezvoltare prin Art? a împlinit un an! A fost un an plin în care am cunoscut o mul?ime de oameni minuna?i. Un an în care am evoluat împreun? ?i am înv??at unii de la al?ii. Al?turi de voi am f?cut primii pa?i, am c?zut, ne-am ridicat ?i am mers mai departe. Datorit? vou?, acum ne ?inem în picioare ?i cre?tem pe zi de ce trece. Suntem mândri de voi, bucuro?i c? v-am cunoscut ?i c? v-am avut aproape anul acesta.

Drept mul?umire, am realizat acest filmule? care cuprinde câteva momente speciale din ultimul an la studioul Continuu:

Retrospectiv? #Continuu1an

  • peste 800 de ore de curs, ateliere ?i workshop-uri cu adul?i, adolescen?i ?i copii;
  • peste 12 teme diferite de atelier;
  • peste 260 de cursan?i;
  • 20 de traineri colaboratori;
  • 4 spectacole ale comunit??ii de non-actori;
  • 2 scenografi ?i arti?ti plastici;
  • 4 spiridu?i continuu.

La acestea se adaug? atmosfera #Continuu ?i miile de experien?e, emo?ii ?i tr?iri care ne-au f?cut via?a mai colorat? ?i mai vesel?.

Ur?ri de la prieteni:

  • Cât mai mul?i ani, la cât mai mult? inspira?ie! La mul?i ani, Continuu – Studio!
    #keepupthegoodwork – Alexandra Gujan
  • „M? bucur foarte tare c? fac parte din echipa continuu?si îi doresc mul?i ani înainte! Aici e locul unde îi ajut pe copii s? fac? primii pa?i în actorie doar c? am fost surprins s? constat c? ?i ei m? aju?a pe mine s? evoluez, s? merg continuu. Studioul Continuu este un loc în care m? simt în siguranta s? gresesc, ?tiind c? în cele din urm? vom evolua împreun?.” – Sorin Dobrin
  • ” La mul?i ani, Continuu! Va urez s? ave?i parte de proiecte frumoase, idei zburdalnice, persoane generoase, suflete împlinite, fericire pe pâine ?i mai mult decât toate în?elegere ?i empatie în tot ceea ce va propuneti s? realiza?i, voi, cei din echipa Continuu, mereu pu?i pe fapte bune! Nu înceta?i sa fi?i, s? face?i ?i s? v? realizati visele, ca prin voi î?i g?sesc inspira?ie ?i al?ii.” – Ana Maria Mavru
  • ” #Continuu este locul de joc ?i joac? pentru mine, acolo unde îmi arunc cuno?tin?ele pentru a culege experien?e, pentru a cre?te si a nu m? l?sa în urm?! Un an de Continuu este o bucurie cu ochi umezi ?i chiuit juc?u?! ” – Smaranda Caragea
  • Bucurie continuu?!!!! S? facem lucruri minunate!!!! – Maria Nicola
  • „La mul?i ani, dragul meu #Continuu! ???
    Î?i doresc s? cre?ti mare ?i s? te dezvol?i armonios, s? fii plin de imagina?ie, curiozitate ?i creativitate ?i s? î?i faci prieteni de toate vârstele ?i în num?r cât mai mare!
    Îmi pare bine c? te-am cunoscut, c? ne-am împrietenit ?i c? am petrecut multe momente emo?ionante împreun?. ” – Codrina Serbanescu
  • „Sunteti minunati!Sunt foarte norocoasa sa fac parte din povestea Continuu-pentru ca ea inseamna joc,bucurie , provocare si autocunoastere!Pentru orice varsta!Va iubesc!” – Simona Stoicescu
  • „Pe mine Continuu m-a ajutat de cand înc? era un bebelu? în burta, deci de mai mult de un an încoace. ?i m-a ajutat înv??ându-m? s? m? ancorez iar în prezent dup? un incident traumatic. Apoi a insemnat prieteni, joac? ?i prin joac? s? înv?? s? m? las în emo?ii. Dar ce a? mai ?ine musai s? spun e ca Continuu e copilul din tine care a împlinit un an. La mul?i ani! ” – Meri Delia Pulcher
  • „Una dintre pasiunile mele cele mai mari a fost ?i este joaca! Imi place s? m? joc… continuu… iar acum, am acest loc cald si drag în care pot face asta continuu… si vreau sa continui cu joaca… Multumesc Continuu pentru c? exi?ti ?i e?ti a?a frumos! ” – Vladimir Purdel

Mul?umim din suflet trainerilor ?i cursan?ilor no?tri pentru dedicarea de care au dat dovad?, pentru curajul, r?bdarea ?i faptul c? au crezut în noi . Suntem ceea ce suntem datorit? vou?.
Împreun? cre?tem Continuu!

Controlul expresiei corporale, o abilitate din ce în ce mai important??

Capabilitatea de st?pânire a expresiilor faciale (?i corporale, în general) va ajunge s? reprezinte, mai mult decât probabil, o cerin?? critic? pentru accederea în anumite func?ii.
Cauza? Tehnologiile cu Inteligen?? Artifcial? devin din ce în ce mai capabile s? citeasc? dinamica emo?ional? ?i s? o interpreteze în raport cu con?inutul ?i inten?iile devoalate prin discursul verbal. Iar, uneori nu ne este favorabil s? tr?d?m chiar toate inten?iile din spatele unui discurs.

Cum ne antren?m capacitatea de st?pânire a expresivit??ii ?i cum ne putem ”dezintoxica” de efectele emo?ionale negative implicate de supresia expresiv?? … Aceasta este o problem? pe care Studio Continuu o are în aten?ie.
Vom reveni cu solu?ii practice …

Un articol legat de acest subiect g?si?i aici:
https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fandi.caragea%2Fposts%2F10211555488106427&width=840

Ce se petrece în culisele Continuu?

Pentru a ne în?elege mai bine inten?iile, este util s? v? prezent?m întâi câteva gânduri l?muritoare scrise de Constantin Noica în volumul  ”Cuvînt împreun? despre rostirea româneasc?”[1]. Este vorba despre cuvinte care se pierd ?i s-ar putea ca astfel s? ne s?r?ceasc?.

 

<< Cine e vinovat de pierderea câte unui cuvânt în via?a societ??ii? S? fie b?trânii, tinerii? S? fie dasc?lii, scriitorii, omul de pe strad?? N-o ?tim bine. Dar întreaga ob?te pl?te?te pentru moartea câte unui cuvânt ?i am putea-o vedea limpede în cazul cuvântului petrecere. >> […]

<< Verbul a petrece a mai p?strat ceva din bog??ia sa trecut?, în timp ce substantivul de petrecere a ajuns în gura copiilor sau prin taverne. Îns? tocmai substantivul este cel care d? m?sura maturit??ii unei limbi ?i societ??i. >>

<< Ast?zi nu mai ?tim bine dac? lipse?te vie?ii un cuvânt pentru petrecerea bun? a timpului, sau dac? nu cumva lipsa cuvântului este cea care s?r?ce?te via?a de o bun? petrecere. >> […]

<< Nu ?tim ce fac alte popoare cu r?gazurile. Dar ce face românul? Petrece. În m?sura în care r?gazul reprezint? o cucerire a omului, în petrecerea acestuia trebuie s? culmineze ?i omenescul lui. Dar petrecere vine de la pertrajicere, cu acel trajicio, transjicio, care însemna la început aruncare a podului peste ?i trecerea dincolo. În petrecere ai ?i per ?i trans, ?i prin ?i peste. Petrecerea este deci, dac? po?i spune astfel, peste-prin-trecere. Care ne e trecerea prin ?i peste? Dar aceasta e. problema, ?i nu r?spunsul; iar a?a cum s-a spus c? sensul vie?ii este s??i pui problema sensului vie?ii, în?elesul adânc al petrecerii de via?? ar fi s? te întrebi statornic: ce ai de f?cut cu petrecerea ta prin via??? >>

 

Acum putem explica mai u?or ce se petrece în culisele studioului pentru dezvoltare contiunu? Continuu.

Dezvoltarea personal?, drumul c?tre împlinirea fiin?ei tale, cere str?duin?? ?i st?ruin??. Degeaba munce?ti pentru trai ?i ranguri dac? nu-?i dai ?i ocazii de odihn? ?i nu le pre?uie?ti. Ca s? le pre?uie?ti îns? e nevoie s? g?se?ti ?i s? rafinezi o filosofie de via??, iar asta cere s?-?i pui în mod constant întrebarea ce am s? fac cu petrecerea mea prin via???” Î?i pui adesea aceast? întrebare?

Hai, f? un experiment mental ?i pune-?i-o serios, chiar acum. Ia-?i un r?gaz suficient ?i reflecteaz? la ea.

Mai poate fi redus în?elesul cuvântului ”petrecere” doar la sensurile de ”reuniune” ?i ”distrac?ie” la care tinde s? îl reduc? societatea de azi, cea de consum? Ce înseamn? pentru tine ”petrecerea prin via??”? Ce sensuri îi descoperi?

În fine, ca s? punem punct ?i virgul? experimentului, te gânde?ti la cum ar fi rodnic s??i petreci r?stimpurile tale de r?gaz?

Acum î?i putem dezv?lui ce se petrece în culisele studioului Continuu. Concepem oportunit??i de petrecere eficient? în momentele de respiro, prin experien?e inspirate din practica artelor scenice.

Sper?m s? fi?i ?i voi fascina?i! 🙂

[1] Constantin Noica, Cuvînt împreuna despre rostirea româneasc? – Humanitas (1996)

Ce ne dezvolt? actoria?

Arta dramatic? î?i are originea în impulsul de a ilustra experien?ele umane, de a comunica despre în?elegerea acestor experien?e ?i de a le da form? ?i sens. Acesta este un impuls natural care a creat avantaje ecologice, socio-culturale, conducând la modalit??i puternice de exprimare ce prezint? o mare varietate de forme ?i stiluri. Totodat?, arta dramatic? r?spunde nevoii umane de a crea pun?i între ceea ce este real, concret ?i bazat pe informa?ie ?i ceea ce este fic?ional, simbolic ?i rod al inspira?iei.

Din perspectiva modului de expresie specific, arta dramatic? este un proces interactiv, creativ, care îi determin? pe practican?i s? dezvolte rela?ii unii cu ceilal?i ?i cu mediul înconjur?tor ?i le ofer? prilejuri de a examina experien?e umane prin intermediul personajelor ?i situa?iilor din via?a de zi cu zi, dar ?i nemaiîntâlnite, excep?ionale, în care oamenii interac?ioneaz? tr?iesc tensiuni, rezolv? conflicte ?i dau sens lumii.

Experien?a acumulat? în ??rile în care studiul artei dramatice ?i-a f?cut loc în înv???mântul general a scos în eviden?? urm?toarele dimensiuni de dezvoltare personal? în care educa?ia dramatic? contribuie specific.

 

Dezvoltarea emo?ional?

Arta dramatic? le permite practican?ilor s? experimenteze situa?ii similare cu cele din via??, s? fac? alegeri ?i s? î?i asume responsabilitatea pentru consecin?ele ac?iunilor lor, într-un mediu sigur ?i ofertant – studioul.

Asumându-?i roluri, practican?ii dobândesc satisfac?ii ?i o con?tiin?? de sine ?i de al?ii, îmbog??it?, dintr-o palet? larg? de perspective.

 

Dezvoltarea din perspectiv? psihosocial?

Drama se înva?? în grup, conlucrând ?i comunicând pentru a realiza o produc?iile destinate recept?rii ?i aprecierii de c?tre public ?i critici. Practicarea dramei conduce la acumul?ri de experien?e sociale, interactive ?i conlucrative concrete prin care se descoper? necesitatea g?sirii unui echilibru complex, unei armoniz?ri între:

  • spiritul de competi?ie ?i cel de cooperare;
  • control ?i autocontrol;
  • st?pânirea instinctelor ?i urmarea instinctelor;
  • a pre?ui ?i a fi pre?uit;
  • a (se) impune prin autoritate ?i a (se) impune prin empatie;
  • a asculta ?i a spune;
  • a fi ra?ional – a fi pasional;
  • voie – nevoie – necesitate;
  • putin?? – pricepere – dorin??;

 

Dezvoltarea din perspectiv? socio-cultural?

Educa?ia dramatic? îi ajut? pe cei ce o aprofundeaz? s? în?eleag? mediul social ?i cultural, integrând experien?e ?i cuno?tin?e actuale ?i istorice.

Drama reflect? contextele sociale, culturale ?i istorice ?i, în acela?i timp, le influen?eaz? pe cele existente. Din acest motiv, sprijinindu-se pe educa?ia dramatic? ?coala poate cultiva respectul ?i aprecierea pentru o varietate de valori ?i de culturi.

 

Dezvoltarea din perspectiv? estetic?

O educa?ie în arta dramatic? creeaz?, prin intermediul rolurilor ?i situa?iilor puse în scen?,  prilejul examin?rii de experien?e umane dând sens ideilor ?i emo?iilor relevate ?i de a judeca pe baze concrete, la justa sa valoare, contribu?ia esen?ial? a acestei arte la îmbog??irea estetic? a mediului de via??. Educa?ia în arta dramatic? ofer? cadrul pentru a aprecia în general artele pe baze critice mai rafinate ?i dezvolt? cu prec?dere cuno?tin?ele ?i capacitatea de apreciere critic? legate de teatru, film, produc?ii de televiziune ?i new-media.

 

Dezvoltarea din perspectiv? intelectual?

Educa?ia în arta dramatic? contribuie la dezvoltarea intelectual? crescând capacitatea de a gândi ?i de a se exprima natural ?i creativ, antrenând curiozitatea, inventivitatea, flexibilitatea ?i reflec?ia critic?.

Exersarea înv???rii experien?iale în contextul artei dramatice antreneaz? ?i învigoreaz? toate cele patru moduri de integrare a experien?ei în cunoa?tere: divergent, asimilativ, convergent ?i acomodant. Prin aceast? calitate de a func?iona ca o gimnastic? psihofizic?  capabil? s? antreneze flexibilitatea între modurile de înv??are ea faciliteaz? cre?terea performan?elor de înv??are în toate celelalte domenii, în m?sura în care studen?ii sunt real motiva?i. De asemenea, antrenând spontaneitatea ?i intui?ia, educa?ia în arta dramatic? faciliteaz? conexiunile cognitive între situa?ii diferite sau domenii diferite dând prilejul descoperirilor personale ?i motiva?iei pentru a face efortul cerut de necesitatea de integrare a cuno?tin?elor în totalit??i transdisciplinare ?i a le transforma astfel în abilit??i, competen?e ?i, în cele din urm?, în capital de cunoa?tere.

 

* Acest text este preluat cu adapt?ri din lucrarea Dezvoltare Continu? prin Arta Actorului pentru Non-Actori”, autor: Smaranda Caragea (tez?de doctorat), în curs de publicare.

De ce ne dezvolt? actoria? (2)

– Perspectiva lui Richard Courtney –

 

În teoria sa asupra inteligen?ei dramatice, Richard Courtney pleac? de la întrebarea dac? jocul dramatic (în sens larg, referindu-se atât la cel jucat pe scena vie?ii, cât ?i la cel din studioul de teatru sau pe scena de teatru) are impact asupra modului de gândire – dac? îmbun?t??e?te abilit??ile cognitive, inteligen?a. În particular, el formuleaz? dou? întreb?ri cheie la care o teorie a dezvolt?rii prin dram? ar trebui s? r?spund?:

 

1) care sunt tipurile specifice de gândire implicate atunci când cineva ac?ioneaz? ”ca ?i când, ca ?i cum” (”as if” – în textul original), sub efectul ”magicului dac?” specific actoriei;

?i (numind inteligen?? dramatic? performan?a în aceste tipuri de gândire)

2) dac? pa?ii prin care este dobândit?/nutrit? inteligen?a dramatic? sunt înv??a?i mai bine prin experien?a social? (pe scena vie?ii) sau prin instruc?ie (pe scena de teatru sau în studioul de actorie).

 

În urma demersului teoretic bazat pe analizarea situa?iilor de via?? în care gândirea î?i imagineaz? ”ca ?i când” ?i ac?iunile sunt întreprinse ”ca ?i cum” Courtney ajunge la concluzia c? între modurile teatral ?i dramatic exist? o mare compatibilitate.

Viziunea din spatele acestor întreb?ri este c? jocul de roluri fictive este o activitate esen?ial? prin care cineva poate înv??a ?i se poate re-crea (nu numai în sensul destinderii sau al distrac?iei). Via?a este str?b?tut? de dram?, chiar ?i în momente aparent banale, cum ar fi un interviu de angajare, când cineva repet? … în oglinda gândului sau în aceea de perete, fie c? o face anticipat, imaginându-?i cum ar (re)ac?iona, fie c? o face post factum, întrebându-se de ce a (re)ac?ionat într-un anumit fel. Rolurile fac parte din vaia?a de zi cu zi ?i sunt de adoptat flexibil ?i adecvat situa?iei, acesta fiind un aspect al inteligen?ei dramatice – rolul de p?rinte se joac? fa?? de copii, îns? poate deveni total nepotrivit ?i contraproductiv în multe alte situa?ii. Iar, privitor la inteligen?a adecv?rii la situa?ie este de observat c? aceasta este de în?eles în context cultural – ceea ce este într-un mediu cultural poate fi total inadecvat în alt mediu.

Pe scurt, teoria lui Courtney este urm?toarea:

Procesele de imaginare creativ? ?i ac?iune dramatic? sunt tr?ite ca experien?e organice unitare – împreun? dau na?tere unor în?elesuri privitoare la lumea fic?ional? a posibilit??ilor – lumea lui ca ?i când, ca ?i cum care este declan?at? mental prin apelarea în gândirea legat? de o situa?ie cu înc?rc?tur? dramatic? prin intermediul ”magicului dac?”. Situa?ia imaginar? creeaz? ?i relev? o fa?et? posibil? a experien?ierii realit??ii.

Procesele de imagina?ie dramatic? ?i ac?iune dramatic? func?ioneaz? prin transformarea a ceea ce se ?tia despre cum se face. De exemplu, cineva ?tie din experien?a tr?it? despre ”cum se face” conversa?ia într-o anumit? situa?ie ?i, prin aceast? transformare de resitua?ionare imaginar? (prin joc dramatic) poate descoperi ce înseamn? ”a face la fel” sau ”a face altfel” o conversa?ie în alte situa?ii de via?? posibile, uneori extreme, excep?ionale. Prin replicarea imaginar? ?i repeti?ia jocului dramatic cu încredere în partenerii de joc sunt utilizate ?i puse la încercare structurile mentale (conceptele) ?i abilit??ile personale ?i prin aceasta fiin?a celui care tr?ie?te experien?a jocului dramatic iese reînt?rit?, revigorat?, ?i îmbog??it? cognitiv.

Aceste procese cognitive au loc deoarece lumea dramatic? creat? devine un element semnificativ în universul în?elesurilor cognitive. Chiar dac? problemele omului sunt înr?d?cinate în actualitatea imediat?, în realitatea concret?, pentru a le în?elege mai bine ?i a le solu?iona, acesta are nevoie s? le compare cu lumea posibilit??ilor. Lumea creat? dramatic este o astfel de lume, nu singura, îns? cel mai adesea ignorat? de lumea intelectual? ca fiind o resurs? de cunoa?tere, sau cel mult tratat? marginal.

Adev?rul este încorporat în cel care tr?ie?te jocul dramatic, ideile fiind structurate prin eviden?ierea raporturilor parte/întreg, similar/disimilar sau de continuitate dintre lumea realit??ii concrete ?i lumea creat? dramatic. Unitatea organic? dintre imaginare ?i ac?iune transform? lumea actual? a realit??ii concrete prin medii prin substituire ?i în acord cu legi specifice din care rezult? atât în?elesuri de suprafa?? cât ?i în?elegeri profunde, acestea din urm? fiind atât metaforice cât ?i logice.

Astfel, drama poate fi privit? ca o expresie externalizat? prin ac?iuni a activit??ii gândirii metaforice, menit? s? dea sensuri utile reflec?iei ?i în?elegerii lumii în care tr?im, acele sensuri pe care gândirea logic? analitic? nu le poate surprinde. Ea d? o cale c?tre dobândirea în?elesurilor tacite, cu con?inut neexplicit (necodificabile) ?i inexprimabile în cuvinte, care pot fi relevate numai prin acte externalizate. Iar, actul externaliz?rii prin ac?iuni dramatice face în?elesul comunicat mult mai palpabil decât actul observ?rii ac?iunii dramatice. Prin ac?ionare dramatic? cunoa?terea tacit? cap?t? o concrete?e sporit? – este mai intim încorporat?. În termeni de logic?, actele dramatice sunt ”ipoteze practice”

 

O scurt? observa?ie

În finalul acestei prezent?ri sintetice a viziunii lui Courtney, din perspectiva temei de doctorat care prive?te atât experien?ele actorului/juc?torului cât ?i pe cele ale formatorului, consider important s? eviden?iez urm?torul aspect.

Actorii/juc?torii afla?i în situa?ia ”aici ?i acum” utilizeaz? o logic? experien?ial?; Spre deosebire, publicul/observatorii utilizeaz? o logic? ra?ional? de tip ”criterii în context” Animatorii, formatorii, etc. sunt îns? observatori speciali. Acest aspect nu este discutat de Courtney ?i merit? investigat.

Ideea mea este c? formatorul este cineva capabil s?-?i foloseasc? abilit??ile empatice ?i experien?a de juc?tor pentru a reu?i s? aplice logica ra?ional? percepând ca teorie a min?ii logica experien?ial? a actorului/juc?torului angrenat în procesul formativ. Aceast? idee m-a condus în cursul cercet?rii doctorale, printre altele, la abordarea rela?iei formator-participant prin prisma înv???rii experien?iale ?i cercet?rii-ac?iune.

 

* Acest text este preluat cu adapt?ri din lucrarea Dezvoltare Continu? prin Arta Actorului pentru Non-Actori”, autor: Smaranda Caragea (tez?de doctorat), în curs de publicare.